Două lumi

fură-mă ieri, pe banca
rece
pierde-mă printre fante
printre lacrimi uscate,
prin pescăruşii miraţi,
prin oglinzile dintre noi

sunt mireasă
azi mi-am turnat
rochia neagră
curge pe braţele mele,
pe pântec, pe sâni
o şoaptă de-a ta

degetele iţi ating plămânii, inima,
aerul

minte-mă că ieri
o să mă culegi,
fir cu fir, suflet
cu suflet
din braţele Lui!

Voi, cailor albi,
unicorni,
nu mirosiţi frânghia ce-mi arde
gleznele,
nu auziţi
moartea
androginului.

Anunțuri

About Docica

Un alt fel de cameleon. Mai multe gasiti in textele mele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: