Ceai sau cafea?

   Eu sunt bautoare de ceai. De cand ma stiu mi-a placut ceaiul. 
  Stiti cum povestesc unii ca la gradi nu suportau apa aia ciudata, cu gust de lesie, insotita de o bucata de paine cu margarina?! Eu nu sunt una dintre aceia. La inceput beam infuzii de plante (logic, pe vremea aia nu stiam ca se numesc infuzii) adunate de mama si bunica: musetel, tei, menta si sunatoare. Dar ceaiul avea si fata lui urata. Cine nu-si aminteste de ceaiul de urzici si mai ales de vestitul ceai de ceapa?! Dumnezeule! Cel mai infricosator Bau-Bau al copilariei, ceaiul de ceapa (desigur, faptul ca era folosit doar in scop medicinal, nu ma incanta prea mult).
  Apoi am mai crescut si am descoperit o carte despre plante medicinale (scrisa de Maria Treben) care m-a facut sa incerc si alte tipuri de ceai, mai exotice. Am inceput sa adun chiar eu unele plante, mai ales cand aveam drum la munte… coada calului, coada soricelului, menta. Am invatat cand e perioada optima culegerii lor si unde trebuie sa creasca planta pentru a avea un efect puternic. Ideea e ca am tot baut infuzii si amestecuri pana cand am desoperit ceaiul negru.
 Cafea nu beau. Imi place cum miroase, imi place gustul ei, chiar si asa, amara, fara zahar, dar nu am putut sa devin o bautoare de cafea. Nici nu ma simt bine si apoi daca am ceai, chiar nu-mi trebuie cafea. De ce spun asta? Pai prima data cand am descoperit ceaiul negru, a fost o revelatie. Radu mi-a facut o cana tare… era fierbinte , cu o culoare ciudata, bruna si mirosea aromat, dar necunoscut. Am incercat, am baut si apoi am zis: nu simt nimic! Dar nu a durat mult si am simtit ca ametesc. Incepusem sa transpir si ma simteam infierbantata si moale. Dar senzatia nu a durat mult. Dupa vreo cateva minute ceaiul si-a facut efectul. Aveam impresia ca puteam sa alerg la maraton! 
 Intr-o noapte dinaintea unui examen trebuia sa ingras porcul in ajun… asa ca mi-am facut o sticla de ceai. Nu doar ca am stat treaza pana dimineata, dar am fost si destul de lucida sa rezolv toate exercitiile pe care le aveam. De atunci, am inceput sa beau ceai verde, ceai negru, ceai rosu si alte tipuri si amestecuri gen rooibos sau mate. 
 Prima data cand am baut un ceai de calitate a fost in Viena, iar ceaiul a fost verde, cu amestec de albastrele si alte plante…mirosea superb!
 Acum am in casa Winter Magic (ceai negru, alb si caramel), un ceai rooibos cu scortisoara si vanilie, un ceai verde cu fructe (miroase a capsuni), un mate, un ceai indian cu piper si alte mirodenii (care sincer, nu-mi place si nu-l beau, dar il bea Radu), menta adunata de mine din muntii Dobrogei, coada soricelului, adunata din Busteni si tot felul de alte plante cumparate de pe la plafar sau aduse de la mamaia… sincer, nici eu nu mai stiu exact cat ceai am in casa!
  • articolul asta a fost scris pentru participarea la concursul Sweetwood,
  • chiar, voi ce preferati, ceaiul sau cafeaua?

  
Anunțuri

About Docica

Un alt fel de cameleon. Mai multe gasiti in textele mele.

2 responses to “Ceai sau cafea?”

  1. Mihaela says :

    Succes la concurs! Foarte frumos articolul.Am vazut ca ai in casa si ceai mate,unul din preferatele mele. Il ador pur si simplu. Iti recomand sa incerci si ceaiul Oolong, este deosebit.

  2. Anonymous says :

    Da, ceaiul verde se pare ca este in preferintele majoritatii; poate pentru ca este si un bun detoxifiant si de ce nu, mai versatil…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: