1 mai altfel… la Cetatuia

Din nou prin Muntii Dobrogei. Pornisem sa facem un traseu dobrogean si voiam sa plecam din Greci. Numa’ ca nu-i cum se pregateste, ci-i cum se nimereste. Asa ca agatandu-ne de niste prieteni pe drum, am plecat spre Luncavita. Dar ne-am oprit mai departe… vreo 9 km mai departe. Aperitivul a fost o escalada scurta pe un perete prea fain! Fara coarda… doar cu mainile goale si zambet pe buze. Apoi am intrat in Cetatuia unde oamenii s-au oprit langa un asa-zis lac, iar eu cu Radu am zis ca vrem sa facem un dus-intors pana-n Greci. N-am ajuns nici la a doua spusa… adica am plecat iar pe alt traseu (unu cu o banda rosie, care se termina undeva in mijlocul padurii, ultimul copac fiind marcat doar pe sfert… se dusese vopseaua pe Apa Sambetei) si ne-am cam ratacit. Dar noroc de asta, ca am vazut o mie de minuni:

Cu testoasa ne-am intalnit si la dus si la intors… iute-foc testoasa asta! Iar in poina cu flori galbene mi-am amintit de basmul ala in care Fat-Frumos intra intr-o gradina fermecata si nu trebuia sa adoarma… ciudat e ca nu mirosea frumos sau urat, ci ametitor. Iar cand am ajuns pe o culme deschisa si am vazut ca suntem inconjurati de munti am preferat sa ne intoarcem.

Verde, mult verde si racoare. Mai ca nu-mi vine sa spun prea multe dintr-o egoista dorinta de-a nu atrage prea multi turisti in zona. De-a pastra doar pentru mine minunile acestor munti pe care majoritatea ii vad ca pe niste dealuri amarate.

Si-apoi din nou acasa, din nou cu planuri incepute si lasate in paragina ca niste garduri vechi de lemn pe care se scorojeste vopseaua. Dar nu de caldura. Ca eu, cum spuneam si alte dati, ma simt ca acasa la 40 de grade. Poate ca frigul iernii in care m-am nascut sau poate ca extremele sunt vinovate. Sau poate ideea asta a mea de a incerca sa inteleg si sa-mi asum orice lucru legat de natura. Revelatii: cand incerci sa nu te mai opui si accepti hachitele naturii s-ar putea sa-ti placa!

Oricum, zilele astea sunt prea frumoase si prea calde pentru subiecte dure sau serioase, sunt prea aglomerate pentru politica si prea obosite pentru vise de vacante scumpe.

Ramane sa gasesc o zi cand voi pleca din Greci… da, tot pe traseu!

Anunțuri

Etichete:, , , , , , ,

About Docica

Un alt fel de cameleon. Mai multe gasiti in textele mele.

2 responses to “1 mai altfel… la Cetatuia”

  1. Alix says :

    Buna, imi doresc foarte mult pentru cineva drag, o carte postala cu Macin (orice e legat de Macin). Ma poti te rog mult ajuta sa fac rost? Multumesc mult!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: