Umor sec sau ironia sortii

Ma intorceam azi de la posta si eram nerabdatoare sa deschid coletul. Eram cu Antonia care motaia in tricicleta sa cu vacuta roz. Cine-a mai pomenit vaca roz?! Mov, da. Insa roz? Si cu galben pe deasupra?! … dar asta e alta poveste. In fine,  ies din posta, soare, cald, ma indrept spre o alee umbrita. La colt, o tiganca impreuna cu doi copii, pe jos, cersind. Imi zic in gand: „sa nu ma opresc aici, langa ei… nu vreau sa-mi ceara nimic si chiar n-am chef sa se holbeze la mine cum deschid cutia.” Merg inca vreo 10 metri, opresc si o dau jos pe puiuta din cuta-vacuta (asa se numeste tricicleta, mai nou). Numai bine incep sa trag cu verva de banda adeziva, timp in care Antonia mea se indrepta razand spre tigani. Eu, cum ziceam si alte dati nu sunt rasista de loc, dar nu aveam chef sa incep sa fiu  sa inceapa vreo milogeala si o tot strigam sa vina inapoi.

Numai bine, pana am descoperit comoara din cutia de carton, bebe ajunsese deja la cersetori. Si deodada vad cum se pune viata pe glume. Cersetoarea se uita frumos la Antonia mea (care tocmai astazi era imbracata ca o mica printesa… ca de obicei prefer sa o costumez mai sport cand iesim in cartier) si ii ofera o pruna, pe care fetita o ia cu mare bucurie si ii mai face si la revedere cu mana.

Hmmm…socoteala de acasa nu se potriveste deloc cu cea din targ.

Anunțuri

Etichete:, , ,

About Docica

Un alt fel de cameleon. Mai multe gasiti in textele mele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: