You know I’ll fight my corner

Nu știu să răspund emoțiilor pozitive. Mă opresc de parcă m-aș scurtcircuita. În minte îmi zboară tot felul de gânduri și atitudini, iar eu simt că ies din mine și mă privesc absurd. Îmi țin mâinile pe lângă corp, amorfe, îmi țin ochii deschiși, căutând, și uneori mai spun câte o ciudățenie. În final, tot ce rămâne este doar evitare.

Știu să evit instinctual. Azi sunt prea deschisă. Oscilez între curaj și teamă precum o busolă al cărei magnet a luat-o razna. Te-ai simțit vreodată așa? Ce faci când cineva îți face un compliment? Accepți? Te autoironizezi? Îl bănuiești de intenții ascunse? Cum reacționezi?

Oamenii buni te plictisesc, răul te intrigă. Sunt atâtea lucruri pe care nu le spui, atâtea întrebări și motive, atâtea cearșafuri mototolite! Luna nu este niciodată pe cât de mare o simți că se ascunde în spatele tău. Nu cânți la volan, nu încerci marea cu degetul, nu îți lași mănușile acasă. Un duel ar fi incomplet.

Mă îngheață zâmbetele sincere. Obiectele mele spun mai multe despre mine decât o pot face eu. Tăcerile mele completează restul.

Anunțuri

Etichete:, , , ,

About Docica

Un alt fel de cameleon. Mai multe gasiti in textele mele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: