Søk

Sunt aici. E ceață, sunt nori, iar soarele apare din când în când ca printr-o pânză albă. Și totuși e atât de multă lumină… e un timp moale, ca în Tache de catifea (pe care sigur nu l-ai citit și nici nu cred că ți-ar plăcea, deși e pe alocuri suprarealist), un timp în care îmi lipesc nasul de fereastra autobuzului și mă pierd printre fiorduri.

Mi-e cald în ploaie și am nevoie de culori tari și bocanci. Mi-e dor deja. Jurnalul meu gri mai are câteva pagini goale. Revelionul ăsta e cu vin roșu, sec, zgomot de artificii, pernă cu apă caldă, oraș în care miroase al naibii de bine, rațe pe lac înghețat,o cafea mare, ceva foarte verde, urs cu ochi căprui și dor! Dor și surprize.

Tu cum ești? Ce faci? Râzi în mulțime cu un pahar în mână? căutând, poate, la ceas?! Fără liste? Fără răutăți? E prea multă așteptare și dacă aș avea dreptul la o dorință, nu mi-aș dori să mai am 100, ci să simți lumea prin ochii mei.

Mi-am cărat culorile cu mine la capătul de sus al lumii. Și pensule și creioane. Nu am prea multe nevoi și nici pomelnic de îndeplinit. Tot ce am e în culoare și în inimă. Poate de asta mă îmbrac în negru și gri… restul de nuanțe le am în vene. Și iar ne găsim la poli opuși, dar polii de semn diferit… în fine…

Eu nu am plecat niciodată de fapt, sunt încă aici. Bine?

Anunțuri

Etichete:, , , ,

About Docica

Un alt fel de cameleon. Mai multe gasiti in textele mele.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: