Tag Archive | absurd

Fum

Câteodată ne autosabotăm. Din ce colț adânc de vintre ne pândim? Lăsăm inima deoparte, să mai respire, să mai calmeze sângele nebun și închidem ochii șarpelui din pântec. Ne uităm pe noi, căutându-ne în alții. Lăsăm porțile lipite de ziduri, pierdem cheile și călărim balauri nocturni prin ceață. Suntem invizibili.

Te întrebi cât de mult ne asemănăm? Îți răspunzi că aproape deloc. Tu ești unic. Și atunci ce cauți aici? Confirmări? Răspunsuri? Măguliri? Da… poate măguliri.

Ne găsim fără să ne căutăm. Mă întreb cât spațiu poate să ne depărteze și câte cuvinte să ne apropie. Cât doare dorul?! Zâmbim în castelele noastre de sticlă. Acolo nu ne atinge nimic. Ne așezăm coroana pe-o parte și de ce n-am face-o?! În final, adevărul e cel mai dureros și cel mai singur. Amăgirile își lipesc nasurile de geam strâmbându-se la noi. Și râdem, încrezători în deciziile noastre.

Să râdem, deci, să facem zgomot, să aprindem o țigară mai verde și să spunem: fuck, I’m numb!

Anunțuri

Charlieeeeeeeeeeeeeee! Random

  Image

  Acum cateva zile primesc un sms ciudat: „Am gasit prapuri si epitafuri la 250 RON pe net pentru Pasti la biserica. Cauta si tu.”  Mi-am zis ca vreo baba a gresit numarul. Dar ce baba nu stie sa scrie numarul corect, in schimb stie sa schimbe tipurile de scris pe sms?! Ieri alte doua mesaje (de fapt acelasi sms trimis de doua ori), de la numar diferit de primul: ” Te rog daruieste unei biserici 2 prapuri. Gandul bun sa ne insoteasca. Doamne ajuta. Irina Bodea” Deja nu stiam daca sa rad sau sa plang. Ma simteam ca-n bancul ala cu tipul care suna la un numar: „Alo, va rog cu Ghita Popescu.” si i se raspunde: „Aici nu locuieste niciun Ghita”. Mai suna de cateva ori la acelasi numar, apoi destinatarul primeste un alt apel: „Alo, aici Ghita Popescu, m-a cautat cineva?”

Am incercat sa sun la ambele numere, dar tot ce se intampla e sa intre casuta vocala. E cineva Irina Bodea pe aici?!  (rasete pe fundal)

Azi dimineata (de fapt acum o ora, pe la 6) suna interfonul. Deschid un ochi si ma gandesc: 6 dimineata, sambata, interfon! ori s-a intamplat ceva ori vreun nebun! Ma ridic sa vad si intreb cine e. Raspunde o voce de batrana: Petrica…Petrica….tu esti, Petrica?! Eu ramasesem DAFUQ! Apoi se aude: „Acu’ ce dracu’ mai fac?” Asa ca mi-am zis sa-i deschid ca o fi vreo baba de pe scara, vreo ruda a vreunei babe de pe scara si a incurcat numerele pe interfon, sambata, la 6 dimineata. Deci ii deschid si ma duc inapoi in pat. Desigur, nu trece mult…abia atipisem si aud un zgomot in casa. Imi zic: stai sa vezi ca era o baba la interfon…poate tocmai baba care a murit (aia de la etajul 2)! Ma ridic iar si ma duc spre usa. Ma incurajez ca poate mi s-a parut. De unde! Pe scara lumina, pe vizor se intrezarea profilul unei babe necunoscute care se uita cu interes la ceasul meu de gaz. De doua ori: dafuq! Parea ca zambeste, asa, din profil si mi s-a parut creepy. Apoi a aparut a doua baba. Deschid (doar ce-mi puteau face doua babe?!). „Aici nu sta Petrica?” „Aaaa. NU.” „Dar unde sta familia Bantu? Ca mi-a zis ca la 16”. Ma uit din reflex la numarul de pe usa si ma gandesc ca orice se poate intampla… inclusiv sa nu mai locuiesc eu la 16. „Nu stiu, dar coborati si cititi la avizier. E o lista cu toate numele.” zic. Babele insistente: „Aici nu e scara trei?” Eu: „nu, doamna, e scara 1” La raspunsul asta Baba 1 ia papornita (am uitat sa va spun ca venisera accesorizate cu doua papornite de rafie burdusite) si da sa urce la 4, timp in care ii spune celeilalte babe: „:Hai sa mergem, ca aici e abia 1, mai avem de urcat!” (in gandul meu: „doar spre Dumnezeu!)…. ce-o fi fost in capul ei nu stiu, de voia sa urce la etajul 6 intr-un bloc de 4 etaje! Le chem inapoi ca deja incepuse sa-mi placa si le spun ca scara e cladirea toata si sa coboare, sa mearga pe alee pana la strada si sa se indrepte spre scara 3. Ele, plecand imi spun: „da, scara 3, dar apartamentul 16”.

Astea inca mai confundau scara cu etajul….

Acum va intreb: are cineva niste somn de imprumut? Ca eu, la 6 dimineata, stau si astept sa ma sune careva sa-mi mai spuna de prapurile alea…

Un Craciun mai special

Chef de ras. Am intrat pe Cleverbot. Uitati aici mostra de discutie:

Eu: Tu stii ce e Craciunul?
Cleverbot: I see. Do you see?
EU: Dar colindele stii ce sunt?
Cleverbot: Moldova.
Eu: Aha. La ce folosesc colindele?
Cleverbot: La anii mei.

Eu: Oamenii, de Craciun, sunt mai buni si mai cuminti.
Cleverbot: Ai zis k esti baiat si te cheama alex.
Eu: Desigur. Si pe tine cum te cheama?
Cleverbot: Allora sei una persona.
Eu: Deci, sa revenim la subiect, Paste Fericit!
Cleverbot: Non.

Eu: Atunci ce vrei de fapt?
Cleverbot: Fata.
Eu: Cat?
Cleverbot: Meow.
Eu: Stiuu… Dar tu stii ce ingroapa matza?

 

Si o dedicatie, asa, ca vine Craciunul: