You don’t found me

   Azi ascult luna patrata. Dansez pe Queen si pe Bullet for my Valentine, ritual de exorcizare a tristetilor astenice. Recitesc pagini de jurnal gri, ca pe un ritual. 

  Azi e zi de surubelnita in cruce, desfacut laptop, clesti de indoit, clesti de taiat, clesti de rasucit, suruburi, sarme, hartie, spirt, aracet, plase de sarma si robineti. Azi e zi tehnica. 

Fiecare din noi e o mica balerina cu dureri metalice, e un luptator in ring, cu o lacrima ascunsa in spatele palmei stranse in pumn. 

Zi de lacrimi frumoase, generate de ras in hohot, de frici, de nepasare, de dor, de stres, de eliberare, de poezie pusa pe repeat! 

 … de viata pusa pe repeat!

E ziua de dinainte de luni! Ingrozitoarea luni, „o luni” patrata, absurda si rea. Cu ceata, burnita, frig, ore nesfarsite de munca, munti de hartii, mlastina cu nisipuri miscatoare. Nu-i asa?! Sau poate o luna patrata, necunoscuta. Cu ceata misterioasa in care te pierzi, burnita ce te indeamna la o carte frumoasa si un pahar de ceva, orice… ore nesfarsite intr-un timp mult prea scurt.

 Intrebari inainte de o zi de luni, clesti ascutiti, tristeti cetoase, dorinte perverse, secrete adorabile… unde ne regasim?